Jul. 6, 2018

Ziua 2

A doua zi plina in Amsterdam am dedicat-o muzeelor, de fapt asta era miza alegeri acestei locatii. Normal ca am inceput cu Muzeul Van Gogh, ca sa stim o treaba, de dimineata buna, sa nu fie prea aglomerat,  ca asa citisem pe net. Foarte frumos si relaxant muzeu, de fpat ca toate locatiile ce le-am vizitat, civilizat totul, primesti ajutor indiferent unde esti si ai nedumeriri. Dar nu prea ai cum sa nu te descurci, cam totul este online, doar sa stii engleza si e destul. Mi-as fi dorit sa vad mai multe tablouri de-ale lui Van Gogh, dar multe sunt prin alte muzee, in alte tari sau in colectii private, dar cu cele vazute la Arles, pot sa ma declar multumita. Restul le am in catalogul cu toate operele lui. Omul a fost chiar foarte prolific, in 10 ani are peste 2000 de lucrari, tablouri, schite, desene.  In ultimele luni de viata facea aproape ziua si tabloul, si nu fusareli sau chestii mici, dimpotriva. Pacat de el ca n-a apucat sa se bucure de munca lui. Am vizitat constincios toate cele 3 nivele, am ascultat explicatiile din ghid, de data asta pe bani , dar meritati, nu am ratat nici o lucrare,  nici dintre cele ale colegilor din epoca lui expuse acolo sau a celor inspirati de el, dar tot el ramane The King, pentru mine. Cel mai cei mai mult mi-a placut, pe viu, din ce am vazut acolo , Floarea Soarelui. Da, e minunat, Atatea nuante de galben si atat de vi si expresive. Probabil ca daca as apuca sa vad Cafeneaua pe viu ar fi la fel de frumoasa, dar deocamdata asta trece pe locul unu. Si absolut pe nesimtite au trecut peste 3 ore in atmosfera aceea placuta. Numai bine ca la iesire deja era mare aglomeratie. Noroc ca noi ne-am trezit foarte devreme, din obisnuinta.

Am sarit parleazul, adica am trecut strada,  la muzeul diamantelor. Nu as putea sa ma laud ca am fost prea incantata, ca erau numai replici peste tot, dar ne trimitea elegant la fabrica de alaturi, a lu nenea Coster. Ei da, alta treaba. La intrare ne-a intrebat frumos cum ne cheama, unde suntem cazati si ce nationalitate avem. Si apoi, in timp ce ne holbam la niste tipi foarte relaxati care slefuiau diamante, adevarate de data asta, ne-a luat in primire o doamna hotarata, in cea mai neaose romana. Placuta supriza. Bine ca tipa le zicea si in olandeza, si in ruseste fara probleme. Dar dupa cum vorbea romana, parea nativ, dar nu stiu exact, ca n-am apucat sa-i retin numele cand s-a prezentat. Ne-a plimbat pe acolo, ne-a explicat frumos cum se taie pietrele, cum casa lor Coster, a inventat taietura de 57 de fatete, care se face in 3 zile, si, mai nou, au facut un diamant cu 210 fatete, care dureaza peste o saptamana sa fie executata. Valeu cata treaba si ce frumos arata. Iti ia ochii Shocked.

Bune si pietrele la ceva dar deja mi se lungeau urechile sa beau o cafea, doar ca eram in criza de timp ca mai aveam pe programul zilei si muzeul regilor, care era imens, si inchidea la ora 5, si era deja aproape 2. Asa ca am inceput plimbarea si prin acest muzeu. Aici era mai interesant, ca mai un tablou, mai o vaza,  mai ceva obiecte neidentificate, mai o bancuta sa-ti ohihnesti picioarele greu incercate de atata arta. Si puf..au zburat iar vreo 3 ore, ca deja pe cand am iesit in holul unde am facut poza aceasta deja se anunta sa ne pregatim de plecare ca ei ar inchide, ca vorba la noi: hai sa mergem ca oamenii astia s-ar culca.

Ar mai fi fost multe altele de vazut, dar ori le faci pe fuga ori alegi cateva si le savurezi. Noi am ales a doua varianta. Apoi ne-am mai plimbat prin frumosul oras, am umblat la ciuca macaii dupa un restaurant cu specific olandez, laudat pe net, ce s-a dovedit a fi o chestie neatractiva, noroc ca ne-am suit pe un tranvai care ne-a readus cu picioarele pe pamant in zona cu localuri normale. Am ales unul italian si nu am gresit, mancare foarte buna. De fapt in fiecare zi am mancat foarte bine si gustos.

Binenteles ca ne-am luat seminte de lalele, macar atata, pe langa cas. Dar totul cu masura sa nu depasim greutatea admisa la bagaje. Parca cineva era curios de bagajul nostru, ca dupa ce au intarziat o ora la imbarcare nici naiba nu s-a mai uitat la bagajele noastre, puteam sa caram si plumb in ele…daca stiam, cate mai bagam eu in valiza, ca era loc destul, ca doar e vara si pe 3 zile nu aveam cine stie cate haine.

Oricum a fost o experienta placuta, pe care, candva, as repeta-o cu  siguranta.

Astea fiind zise am incheiat cu bine excursia noastra cu o plimbare de vreo 8 statii, pe jos, pe langa un parc imens, plin de tineri ce faceau sport, erau cu bicicleta sau pur si simplu se plimbau. Relaxati oameni si cu preocupari sanatoase. Ca sa nu zic ca toate fetele alea tinere de acolo erau parca surori, frumoase, blone si cu picioare lungi. Aveai ce sa admiri, dar nici cu tinerii olandezi nu-mi era rusine, simpatici foc. Cool

 

Pupici neveninosi