May. 15, 2018

Timing

Poza nu prea cred ca are legatura cu subiectul dar e frumoasa...desi poate totusi (recitind ce am scris am realizat ca poza cumva mi-a determinat scrisul, de cele mai multe ori am o mica idee si totul se constuieste de la sine, fara sa am un plan prestabilit, cel putin constient, adica ma gandesc eu la ceva, dar ce o sa iasa..vad si eu la final (fraza asta e cam ...fuck upWild).

Multe persoane se plang de viata lor. Nimic nu pare ca le merge bine, sau le merge bine dar ar vrea mai mult, sau pur si simplu le merge chiar prea bine si totusi nu sunt impliniti.

Sunt mai multe cauze printre care si acest "timing", la care ma refer in sensul de: toate lucrurile au un timp al lor. 

Mie imi place sa cred teoria conform careia Universul nu prea are treaba cu ce facem noi, rau sau bine, si singura lui preocupare e sa aduca orice actiune ce sare din cotele normalitati la echilibru. Adica, daca te apuci sa amplifici ceva in viata ta inutil, fara sens, si mai mult o faci creand dizarmonie in viata celorlalti, intr-un fel sau altul, echilibrul va fi restabilit printr-o actiune opusa. E clar ca nu va fi o bucurie sa experimentezi aducerea la punctul zero.

Sunt oameni ce mereu spun ca fac ceva si apoi se razgandesc, asta imi suna si mie, fiindca era o vreme cand faceam asta cu mare arta, acum am inteles ca nu e ok, si ma straduiesc sa n-o fac, sau macar sa fie cat mai rar, si cand chiar am motive foarte serioase.. Tot dintr-o teorie pe care am invatat-o la un curs, imi place sa imi imaginez ca se intampla cam asa: iti pui in cap sa faci ceva, anunti pe cineva ca te duci undeva, pur si simplu anunti Universul ca ai de gand sa faci actiunea X care te va duce din punctul A in punctul B. Universul care este mereu in asteptare sa iti implineasca dorintele, indiferent prin cine si cum face asta, asta e alt subiect, se pune pe treaba. Construieste un drum minunat, drept, curat, mai pune si niste flori frumoase pe margine sau cate o caprioara. Din loc in loc mai aduce si alti oameni care sa te ajute sa in parcusrul tau si, ca la o petrecere surpriza, stau cuminiti toti si te asteapta sa treci. Cand, la fel ca in filmele americane, ceva strica toata suprpriza. Numai ca in povestea ta, tu vei face asta, atunci cand te razgandesti. Si ce credeti ca se intampla atunci?? Eu imi imaginez ca Univesrul isi trage una peste frunte si zice: sa-mi bag picioarele, acu' ce ma fac, nu mai am timp sa-i pregatesc alt drum, cum sa-l mai sustin, si te priveste de pe drumul frumos si lin, cum o iei pe aratura, cum te zbati sa ajungi la punctul B pe cel mai inacesibil drum posibil, ca o jungla virgina. Si atunci vorba Deliei "viata e greu". Cineva iti pune bete-n roate, nu te ajuta, nu te sustine. Cand faci astfel de schimbari de intentie nu prea are cum sa-ti fie bine. Mai este si o alta perspectiva. Cand alegi un scenariu inital, subocnstientul tau creeaza viiorul acelei actiuni, isi imagineaza cum va fi, ca variante po aparea. Si cand constientul se razgandeste, cine mai are timp sa viseze?? E clar ca subconstientul iti poate spune ceva de genu: eu am creat o realitate, o varinata a viitorului in armonie cu ceea ce ai vrut intial, acu am onbosit iau si eu o pauza, te descurci. 

Asa ca data viitoare cand iti vine sa te razgandesti, cand spui una si faci alta, poate n-ar strica sa accepti ca urmatorul drum prin jungla nu are treaba cu altcineva, oricat ai tipa tu si ai arata cu degetul pe ala si pe ala care nu te ajuta si nu te sustin.  Clar?? O parte din astea, cum va spuneam imi suna mie la modul direct, chiar daca acum, nu mai faca asta des, dar cu atat mai mult sa fiu atenta sa nu uit. Sa zicem ca e un memento pentru mine, dar daca va e de folos, enjoy!

Imi fac o datorie sa va spun ca teoria cu drumul si Universul am auzit-o de la Anna, draga mea profesoara de masaj, si nu numai, si cred ca e fair s-o amintesc, ii datorez mult din ce m-a ajutat sa descopar in ultimii 10 ani. Heart. Nu stiu daca citeste blog-ul, dar nici nu conteaza, recunostinta mea ajunge la ea pe alte carari. 

 

Pupici nveninosi....recunoscatori