Feb. 7, 2018

Alexandru...the duck

Odata Puc a cumparat de la piata un pui de ratusca. I-a dat numele Alexandru. Un nume atat de puternic pentru un bulgare galben de puf. Era tare simpatic. I-a facut un mic culcus pe balcon si se distra pe cinste privindu-l. Nu aveau prea  multe de facut impreuna, ca stiti si voi cum e un pui de rata, mananca, doarme, face alea alea..si apoi o ia de la capat. Dar era un sufletel care se straduia sa razbeasca in lumea aceea complicata a oamenilor, in loc sa stea frumos intr-un colt de gradina cu alte surate. Dar asa i-a fost scris, sa ajunga pe mana unei fiinte cam superficiale la acel moment, si care s-a dovedit un stapan total nepotrivit pentru bobocul Alexandru, in mod special cand Puc s-a hotarat brusc sa plece intr-o excursie de 2 zile si l-a lasat in grija Mamei, adica mai degraba in plata Domnului,  ca e clar, nu avea Mama timp si chef sa ingrijeasca un pui de rata care traieste pe balcon.  Asa ca, la intoarcere l-a gasit lat….nashpa treaba. A inteles atunci Puc ca nu-i de ea o asa responsabilitate si niciodata nu a mai dus acasa vreun pui de rata. A mai avut 2 papagali cand a venit si Baiatul in familia ei, dar toti au fost fericiti cand i-au dat unui alt Baietel ce parea ca are nevoie mai mare  de ei. Nici cu acele pasari nu a fost mare bucurie, dar macar acelea au plecat vi de la ei de-acasa. Uitai sa va spun ca atunci cand Puc si-a cumparat bobocul de rata, Alexandru numit, era in anul 1 de facultate.  Asta  cam spune tot despre cat era de streasant sa fi student in acele vremuri.

Pupici neveninosi macaiti 🙂